Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 25-Jul-2009

La Carta, din ansamblul fostei manastiri cisterciene din secolul al XIII-lea, nu au mai ramas decat niste ruine marete, o mica parte utilizabile din vechea biserica, in care se continua sa se slujeasca.
Manastirea a fost invadata de tatari in 1241 si apoi de turci. In 1474, ca remediu la slabiciunea ce cuprinsese ordinul, biserica si averile acesteia sunt supuse bisericii din Sibiu, dar si aceasta masura se dovedeste ineficace. Biserica si manastirea cad in ruina, iar zidurile incintei de aparare sunt aproape distruse.
Biserica actuala din Carta este redusa la corul si la absida vechii abatii. Din manastire a ramas la sudul bisericii un zid romanic, de inaltimea a trei etaje, care marginea probabil chiliile monahilor. In partea lui de jos, apar cateva ferestre boltite, una geminata, despartita in doua printr-un arc dublu, cu piciorul din mijloc sprijinit pe o coloana.
In biserica se intra printr-un portal vestic, cu ornamente gotice pe arcurile ce il compun. Capitelele impodobite ce decoreaza coloanele sunt lucrate toate din aceeasi piatra de mari dimensiuni, asezata orizontal.
Fatada vestica se inalta inca majestoasa, turnurile ce o insotesc fiind insa un adaos ulterior. Zidul de deasupra intrarii prezinta o mare fereastra rotunda, probabil o roza, astazi goala, apoi mai sus o mica tereastra tot rotunda, in mijloc cu un ornament ca o roza cu sase petale, cu extremitatile lobilor atingand rama ferestrei.
Biserica avea un plan bazilical. Au ramas zidurile exterioare, iar din cele care desparteau navele, doua travee si arcurile lor, usor frante, in dreapta la sud si una la nord. Tot in dreapta s-a mai pastrat in zid o coloana romanica.
Nava principala era luminata de patru ferestre rotunde, cu acelasi ornament cu sase lobi. Biserica actuala are doar una dintre aceste ferestre.
Navele laterale, dupa planul cistercian, se termina printr-un mic cor patrat, cu bolti romanice. In cel al navei nordice este azi un lapidariu, in care s-au strans multe resturi de sculptura, capitele de coloane si chei de bolta.
In biserica de azi, care consta din corul si absida celei vechi, se intra printr-un portal romanic, adus aici din alta parte a bisericii. In dreapta corului este o alta usa sub un arc sprijinit pe doua colonete.
Arcurile boltilor ce se intalnesc la o cheie de bolta romanica cu chipul Fecioarei, patroana bisericii, au intre ele, in fiecare segment, cate o fereastra rotunda cu sase lobi.
Coloanele din dreapta arcului triumfal, sunt resturi din vechea biserica romanica.
(dupa "Bisericile Cetati ale sasilor din Ardeal" de G. Oprescu - 1957)